Este duminică seara. Mă pregătesc să scriu in jurnal. "Dragă jurnalule,cerul e de un albastru remarcabil. Când îl privesc îmi vad parinții și mă simt aproape de ei." Asta era începutul dar parca nici scrisul gandurilor parca nu ma ajuta.

 -Ce este Lena, ma intraba matusa Irina?

 -Sunt bine doar ca simt ca nimik n-o sa mai fie  cum a fost. Sint ca anul acesta se vor intampla lucruri ciudate.

 -Maine incepi ultimul an de liceu. Ar trebui sa nu te mai gandesti ce va fi si sa traiesti prezentul. Ar trebui sa fii fericita ca esti in  echipa de inot. Nu multi pot sa ajunga asa de departe.

-Asa-i.

-Culca-te.

- Mai stau cateva minute si ma culc promit.

- Bine. Noapte buna!

- Noapte buna, matusa!

"Cand ma va intreba cineva daca sunt bine le voi spune ca da iti promit. Am sa ma ridic din nou unde eram si pana acum:< pe varful muntelui>. "

La scoala ma intalneam cu cele mai bune trei prietene ale mele:Beca, Bianca si Rebeca.

-Ce faceti?intreb eu curioasa

- Bine asteptam sa vedem daca vom avea colegi noi, raspunse Bianca

-Cu siguranta vom avea. spune Rebeca

- Atunci sa intram.

Cand ajungem in clasa vedem patru baieti noi: nu prea inalti, chipesi si retrasi. In acel monent mergem la ei :

-Buna voi trebuie sa fiti colegii noi. Eu sunt Lena iar ele sunt Beca Bianca si Rebeca.spun eu

- Salut! Eu sunt Alex .

- Eu John si am venit din Anglia.

- Iar ei sunt  Adrian si Andrei.ii prezinta Alex

-Suntem gemeni din Japonia.

- Nu aratati ca japonezii.rosti cu voce tare Beca

-Acolo traiam nu ne-am nascut. De fapt suntem din Romania chiar din  Iasi, dar mama primise o slujba noua si se mutase la japonezi.Dar acum si-a recuperat vechea slujba. spuse  Andrei.

Și așa se incheiase o alta zi de scoala plictisitoare.